Radioactive mountain

Incursiunile în munții Poiana Ruscăi începute la sfărșitul sezonului trecut au continuat în acest week-end. Dacă atunci am făcut un circuit foarte frumos cu pornire din Criciova de data asta am făcut un circuit cu plecare de la Românești. 

Luci a spus și el prezent la această tură. M-am bucurat că a venit și el și că nu mai e nevoie să bălăuresc de unul singur pe trasee pe care le fac în premieră. Zona a devenit mult mai accesibilă și datorită sectorului contiuu de autostadă pe care ne-am urcat la Remetea Mare și care continuă până la Traian Vuia de unde începe cel de-al doilea segment al austostrăzii Lugoj-Deva.

Căutând informații despre aceși munți am dat de un studiu extrem de interesant făcut de câțiva oameni din cadrul Universității Politehnica Timișoara. Studiul vorbește despre relația dintre exploatările miniere din acest masiv și radioactivitate. Se pare că aici au fost exploatări încă din perioada dacică. Mai târziu, în timpul perioadei austro-ungare s-au făcut prospecțiuni și s-au deschis mine. Perioada comunistă a dus la o expansiune rapidă a mineritului în întreaga țară și deci și aici. Exploatările din munții Poiana-Ruscăi au fost cele de subteran iar întregul masiv este împânzit de astfel de mine. Dacă nu citeam acest studiu probabil aș fi trecut neatent pe lângă gura de mină de după Poieni din dreapta drumului care ducea la șaua Șase. Se pare că, pehblenda, principalul mineru de uraniu este asociat în anumite cazuri cu sulfuri sau oxizi de fier. Exploatarea acestora a dus la o creștere a radioactivității în zonă. Nefiind produs principal acesta rămâne în haldele de steril. Detalii concrete despre ce anume și unde s-a măsurat se regăsesc în acel studiu. E foarte interesant să afli că de fapt te poți plimba prin locuri cu radioactivitate ridicată fără să ai habar. Poți consuma apă din izvoare care se poate să fie înfiltrate în urma activităților miniere din trecut și despre care, la fel, poți să nu ai habar. În această tură am consumat doar lichidele aduse cu noi. Un alt lucru interesant este că pentru cunstrucția unor drumuri din această zonă, în necunoștiință de cauză, a fost adus material din aceste halde ceea ce a dus la creșterea nivelului radioactivității la nivelul drumurilor.

În timpul turei discutam cu Luci că nu ar fi o idee rea să facem rost cumva de un aparat Geiger care să ne permită măsurarea pentru că sunt destule mine dezafectate în multe zone ale Banatului iar riscul de a te expune prin acest gen de plimbări care se vor în aer curat și în natură e destul de mare. Mi-am amintit că acum vreo 3 săptămâni am văzut o gaură de mină între Luncavița și Verendin. Nu cred că a stat cineva să măsoare radioactivitatea acolo. Sunt zone cunoscute ca fiind foste exploatări de uraniu(Ciudanovița) dar și locuri unde nu a măsurat nimeni nivelul radiațiilor și unde au existat sau iată de deschid exploatări. Pentru mine personal acest aspect al Munților Poiana Ruscă e unul complet nou și căruia cred că ar trebui să i se acorde mai multă atenție. Sunt convins că se mai găsesc oameni prin universități care să aprofundeze acestă problematică . Ar fi un proiect destul de interesant cu rezultate care ar ajuta cu siguranță turiștii și în special locuitorii zonei.

Drumul refăcut recent după Poieni ne duce repede în Valea lui Liman cu o coborâre de pomină. De acolo urcăm spre Luncanii de Jos iar mai apoi spre Luncanii de Sus. Această bucată a fost de fapt și cea mai grea și interesantă din tot traseul. Urcarea până în Luncanii de Sus scoate untul din noi iar traversarea spre punctul de start ne duce la un moment dat și pe traseul de la Liman Bike Race. Stăm să admirăm în câteva locuri peisaje cu iz de Munții Apuseni care deschideau perspective până spre crestele mai înalte care urcă spre 1000 de metri din inima masivului.

Coborârea e destul de rapidă până în Tomești de unde ajungem la punctul de start din Românești. Luci pe drum îmi povestește amintirile lui din perioada copilăriei atunci când a venit în vizită la fabrica de sticlă de aici.

Circuitul a fost în totalitate în zona Banatului chair dacă ne-a dus foarte aproape de limita cu județul Hunedoara. Îmi era oarecum greu să cred că ne putem bucura de o tură frumoasă cu o diferență de nivel considerabilă și în același timp să fim în județul Timiș.

Autostrada ne aduce repede spre Timișoara pentru că următoarea zi plănuiam o plimbare în zona Oravița împreună cu fetele.

Total distance: 59.56 km
Max elevation: 669 m
Min elevation: 199 m
Total climbing: 2880 m
Total descent: -2880 m
Total Time: 06:46:49
Download

Referințe:

http://factori.soilscience.ro/index.php/fspdzt/article/download/294/218

Comments

comments