Piatra Iorgovanului

Din seria “O nouă săptămână, o nouă urcare la munte” continuăm seria de bolovani impresionanți de aproape. Din Crovuri sau de pe Piatra Cloșani, din Retezat sau din Godeanu se distinge albul calcaros al Pietrii Iorgovanului. Așa că trebuia să vină și acest moment. Dacă săptămâna trecută a fost negeia la Domașnea și am stat liniștiți de data asta am ieșit din nou. Când eram copil așteptam să vină negeia și să primim turtă dulce de la bunică-miu iar acum, din păcate, tot acest obicei foarte frumos s-a transformat într-un fel de circ în care nu se mai respectivă vechile tradiții începând cu muzica și terminând cu felul în care lumea se îmbracă. Dacă în anii ’70 cântau Laci Perescu, Luca Novac și Sandu Florea acompaniați de broancă, țambal și acordeon în ultimii ani a ajuns să vină unul ca Nicoară Sârbu și ale lui înflorituri acompaniat de o orgă. 
 
Luci a fost și el în țară fiind plecat pe meleaguri străine și cum nici el nici eu nu puteam sâmbătă am mers de data asta duminica. Stă pentru doar o săptămână așa că în amintirea turelor frumoase m-am bucurat că am putut merge împreună. Sâmbătă am fost cu Elena și Patricia într-o frumoasă plimbare la Cazanele Mici. Mai pe toamnă urmează cu siguranță un traseu pe aici. Plecăm de unde altundeva dacă nu de la Domașnea. În direcția Valea  Cernei, Baia de Aramă, Valea Mare și Izvoarele Cernei. Nu cunoșteam starea traseului decât până la lacul de acumulare de la Valea Mare. Și de acolo am testat limitele la Sandero pentru că au urmat 26 de kilometri până la Izvoarele Cernei și încă vreo 12 până la intrarea în traseul spre Piatra Iorgovanului. Dupa barajul de la Valea Mare urmează 2 bifurcații la care trebuie atenție. Prima bifurcație nemarcată(aici trebuie dreapta) iar următoare marcată cu un indicator în imediata vecinătate a unui pod. Aici trebuie mers la stânga. Drum nerecomandabil cu mașini cu gardă joasă. De fapt un 4×4 ar fi ideal. Ne-am reamintit cum în 2010 în loc să urcăm direct în creastă am ratat drumul și am mers pe forestier până în pasul Jiu/Cerna de unde am urcat pe Plaiul Soarbele până în șaua cu același nume. 
 
Drumul ce urcă dinspre Petroșani și Uricani e asfalat până la punctul de intrare în traseul către Piatra Iorgovanului. La întoarcere ne-am întors pe aici pentru a evita drumul pe forestier pe care am venit. Ar fi fost chiar prea mult pentru o singură zi să mergem înapoi pe același drum. Mai ales că Petroșani-Hațeg e într-o stare foarte bună. Am rămas plăcut impresionat să văd extrem de mulți bicicliști echipați pe Valea Jiului. Prin 2008 când am trecut pe aici nu cred  că am văzut nici unul. Are o șansă mare această zonă să se dezvolte turistic. De fapt cred că e singura șansă reală.
 
Traseul spre Piatra Iorgovanului începe de lângă cabana de vânătoare Câmpușel și este marcat prin triunghi roșu. Există chiar și stâlpi de metal pentru perioadele de iarnă când marcajele de vară nu sunt foarte vizibile. Urcarea e constantă și susținută. Am avut nevoie de aproxomativ 4 ore cu tot cu pauza de masă, câțăratul și plimbarea din zona vârfului. Diferența de nivel este de 800 de metri. Vreme destul de rece sus așa că am avut nevoie de o jachetă și o căciulă pentru perioada cât am stat pe loc. Apă nu există pe traseu dar la urcare e un mic pârâu din care se poate alimenta. O creastă foarte frumoasă care se distinge pefect de aici e Oslea. Am notat-o ca una din destinațiile viitoare. Sunt convins că se vede foarte frumos creasta Godeanului de aici.


Total distance: 9.67 km
Max elevation: 2053 m
Min elevation: 1215 m
Total climbing: 1923 m
Total descent: -1930 m
Total Time: 04:11:14
Download

Comments

comments

Leave a Reply