Obertauern

Încă de anul trecut am fi vrut să vizităm Obertauern. Dar nici anul trecut și nici în acest an nu am găsit cazare în această cochetă stațiune situată la peste 1600 de metri într-un frumos pas de legătură din munții Radsdat Tauern. Acest pas alpin face legătura între Radsadt și Mauterndorf. Contrar aparențelor Obertauern nu este o așezare care să fi apărut prea recent.  Originile sale se pierd în antichitate în vremea când aceste ținuturi erau dominate de către celți. Primii skiori apar aici în 1902 iar prima instalație de transport pe cablu e montată aici în 1948. Aceste lucruri spun cred destul de multe despre acest loc. Au urmat perioade de dezvoltate continuă iar în acest moment exită o multitudine de instalații de transport pe cablu și o multitudine de locuri de cazare în special în regim hotelier. Obertauern mai este cunoscut pentru faptul că aici au fost filmate de către cei din The Beatels scene pentru filmul lor din 1965 Help!.

Din cele 6 zile cât am stat în această zonă am ajuns în Obertauern de două ori și cred că s-a meritat. Pârtiile sunt foarte diverse, pe toate gusturile și cu destule porțiuni unde se poate încerca skiatul în afara pârtiei. Mi s-a părut interesant câ semnalizau inclusiv zonele dificile din acele porțiuni. Spre exemplu am văzut o cruce din două bețe portocalii într-o secțiune abrupta ce se termina în niște stânci pe care skiorii s-ar fi putut cu siguranță răni. Am mers și aici pe același principiu aplicat și în Zauchensee și am ales să mă dau doar într-o zonă deși exista un circuit interesant al întregii zone semnalizat corespunzător pe hărțile disponibile la punctele de vânzare. Oricum în zona în care am stat erau vreo 4-5 telescaune, o gondolă și o multitudine de pârtii de toate culorile. Am găsit două părtii albastre care i-au plăcut și Patriciei iar în perioadele în care se oprea cu Elena pentru o pauză reușeam să mă dau și pe altele ajungând relativ repede la ele. Au fost chiar momente când Elena s-a dat singură iar eu am mers în ritmul Patriciei. A fost foarte plăcut că am reușit să facem această activitate împreună și m-am bucurat că a reușit să întoarcă schiurile de pe o parte pe alta.

Pentru a skia aici se poate lua un ski-pass valabil doar aici sau se poate folosi Super Salzburger ski pass. Din păcate ski-pass-ul valabil în Ski Amade nu este valabil aici. Acest lucru poate să încurce un pic planurile dacă vii în această zonă și vrei să încerci atât Obertauern dar și alte stațiuni din Ski Amade așa cum am făcut noi. Cardul valabil în toată regiunea Salzburg acoperă inclusiv Obertauern dar este mai scump și nu se poate lua pe mai multe zile doar.

La prima coborâre pe pârtia albastră am încurcat telescaunele așa că ne-am trezit în vârful a două pârtii: una neagră și una roșie. A fost palpitant să coborâm pe cea roșie. Prima bucată Patricia a stat pe ele dar la un moment dat pe peretele de la final a căzut și a trebuit să cobor cu ea până jos. Ei părea să-i placă foarte tare ce s-a întâmplat. Ca dovadă că le-a povestit și bunicilor ce aventuri a avut ea. E interesant să asculți ce reține un copil și ce anume povestește după astfel de experiențe. Sunt convins că își va aminti când va mai crește cum o certam că nu vrea să termine ultima coborâre sau că de lene nu voia să tragă și călcâiele atunci când întorcea ski-ul de pe o parte pe alta.

Am apucat să vâd și cum e să-ți plece un ski înainte pe o coborâre. Am skiat în prima zi din Obertauern cu echipamentul pentru ski de tură și am uitat să blochez legătura. Norocul meu a fost că nu mi-am rupt nimic. Am scăpat chiar foarte ușor fără nici un fel de contuzie.

Am dat și aici de români atât la dansiat dar și la lucru. Dansiatul e un fel de activitate fizică ce prespupune să iei echipament de ski pe tine și să te pui pe o terasă și să te zbengui. Skiat-ul e opțional. Nu căutați în dex după așa ceva. Termenul nu există, l-am inventat eu. Nu prea înțeleg de ce ai face atâta efort să te duci până acolo ca să stai pe terasă. Cealaltă categorie era la muncă. Am dat de un băiat din Botoșani ce stătea din noiembrie până în aprilie acolo și avea grijă de mese. Spunea același lucru pe care-l spune oricare român împrăștiat prin Europa: ce să fac în România? Când mă gândesc la toți nemernicii ăștia care au furat în 26 de ani mă gândesc că am fi putut fi măcar în stadiul în care erau cei din Obertauern în anii ’60. Iar atunci acest tip din Botoșani ar fi rămas acasă lângă familia lui. Dar acum suntem aproape pe niciunde. România are posibilitatea dezvoltării turismului învățând să nu distrugă fauna sălbatică încă prezentă. Dar noi nici nu dezvoltăm turismul și în același timp distrugem și aceste ultime păduri care sunt casă pentru toate această faună. Singura direcție care trebuie urmată e dezvoltarea sustenabilă. Nu există altă variantă. Doar așa ne ținem resursa umană în țară și doar așa avem grijă să lăsăm moștenire urmașilor aceste locuri de legendă.

Aș reveni cu plăcere în Obertauern iar cei care își permit pot alege să stea chiar în stațiune. Cu siguranță că ai ce face o săptămână pe aici. Spre exemplu cei experimentați ar putea alege coborârea de pe legendarul Gamsleiten dar și multitudinea de alte variante de pârtii roșii sau negre și de ce nu chiar circuitul cu plecare și revenire din și în același punct. Priveliștea spre cele 3 turnuri din ghețarul Dachstein sunt cu siguranță un alt plus pe lângă puzderia de alte vârfuri ce le vezi în toate direcțiile. Iar vara sunt convins că nici cicliștii sau amatorii de plimbări nu s-ar plictisi pe aici. 

Comments

comments