Deasupra norilor

Dacă săptămâna trecută ne-am întors bosumflaţi de la Muntele Mic de data asta vremea se anunţa bună şi zăpadă părea să fie aşa că pe la 8 am plecat de la Domaşnea. Drumul a fost în stare bună până după Borlova dar de acolo porţiuni de gheaţă.
 
Urcăm sus cu telescaunul-ul după ce aflăm că nu ne putem face nevoile pentru că nu au apă la toaletă(ce or fi făcut toată vara nu ştiu). Lume destul de puţină aşă că nici la teleski n-am stat la coadă. Pârtiile în stare relativ bună dar cumva aceeaşi lipsă de interes pentru că atât pe Borlova cât şi pe Valea Soarelului erau porţiuni de iarbă. Puteau foarte bine să împingă nişte zăpadă din laterale şi să o bătătorească iar în caz că nu mai ninge să poată trage de zăpada asta până la următoarea zăpadă. Şi dacă mergea cineva cu lopata şi tot rezolva ceva.
 
Dacă pe lângă drum copacii erau acoperiţi de zăpadă în partea de sus din cauza soarelui aceştia erau curaţi. O mare de nori acoperea întreg Banatul atât în partea de pustă dar şi toată zona montană. Porţiunile mai înalte dinspre Semenic sau Munţii Almăj părea nişte insule în imensitatea lăptoasă. O delectare totală să priveşti de sus acest fenomen. Părea un scenariu desprins dintr-o poveste fantastică.
 
Dacă în presă au apărut unele informaţii despre anumite lucrări la noi instalaţii de transport pe cablu iată că până la urmă am dezlegat misterul. Există în derulare 2 proiecte ce presupun montarea a 2 telescaune. Unul în stţnga actualei pârtii Nordica şi care am înţeles că va fi construit de cei de la Muntele Mic Online. Al doilea e construit de Dunca şi care pleacă cumva paralel cu linia ce uneşte capetele celor trei teleski-uri existente.
 
Am aflat detalii direct de la Dunca care era şi el la ski pe Nordica. S-a oferit să ne urce până în capătul viitoarei pârtii pe care urma să coborăm iar de jos să ne recupereze cu snow-mobilul. Traseul viitoarei pârtii a fost bătut de cu dimineaţă. Eram foarte interesat de configuraţia traseului aşa că n-am zis nu. Practic odată montant acest telescaun va permite coborârea pe 2 variante. Partea de sus e destul de lină dar în partea de jos are o bucată mai solicitantă. GPS-ul a fost pornit aşa că la consultarea ulterioară a datelor adunate dealungul zilei pot spune că lungimea viitoarei pârtii e undeva la 2.3 km(detalii în fotografia din partea de jos a postării). 
 
Punctul de plecare e la marginea pădurii în partea de jos şi pare un loc foarte frumos de pauză între turele de ski. Dunca zicea că vrea să facă o zonă cu mese/scaune şi o scenă. Mă gândeam că ar suna foarte bine ceva muzică tradiţională austriacă în asemenea condiţii. Oricum mare păcat că au plecat austriecii de prin Banat şi s-a umplut de olteni.
 
La întoarcere am mers să-l recuperez pe taică-miu de la o pomana porcului de la Herculane şi din cauza unui accident a trebuit să aştept preţ de 30 minute. Am asistat cum animalele dint-un microbuz de MH au aruncat absolut tot ce au avut în maşină pe jos. Pungi, sticle, şerveţele, bucăţi de ambalaj. Aruncau fără nici un fel de jenă şi nu doar unul ci toată grămada de olteni înghesuită în maşină. Mi-am amintit că m-a sunat Sergiu să povestim un pic de meciul de handbal ce l-au avut româncele cu nemţoaicele. Zicea că pur şi simplu nu puteau mai mult ale noastre. Cred că se întâmplă acelaşi fenomen. Nu pot mai mult. E o lipsă crasă de educaţie la aceşti oameni. Şi din păcate nu mai ai cum să-i schimbi. Sunt convins că asemenea elemente le regăseşti şi în alte regiuni dar parcă genul ăsta de comportament îl regăseşti predominant în partea sudică. Tot din partea sudică vine şi toată spuma maneliştilor care se pare că tinde să devină sub-cultură predominantă şi care acaparează segmentele tinere din restul regiunilor.
 
Sunt prea mulţi oameni de genul ăstora care-şi curăţă fără jenă la stop toate gunoaiele de prin maşină şi prea puţini oameni ca Dunca care ar vrea să facă ceva frumos. Din nefericire indivizii de genul ăsta sunt prea mulţi. Mult prea mulţi.
 
Din păcate am ajuns minoritari atât din punct de vedere etnic dar şi cultural într-un Banat invadat de ţigani şi olteni care vociferează tot mai tare. Dar Banatul suportă şi merge mai departe în aşteptarea unor vremuri mai bune pentru că a fi bănăţean e o stare de spirit şi deabia după aceea o asociere cu o etnie sau alta.
 
 
 
 

Comments

comments

Leave a Reply