Brela

Pe cât de uşor am reuşit să găsim cazare anul trecut în Baska/Krk şi în Val Gardena pe atât de greu a mers anul acesta. Am folosit şi în acest an pentru Brela/Croaţia serviciile housetrip.com după experienţa plăcută de anul trecut. Am găsit un apartament care era liber şi arăta decent în Baska Voda. Proprietarul a confirmat că este liber aşa că am mers mai departe şi am făcut plata. Prin acest site plata ajunge la gazdă la 48 de ore după check-in ceea ce mi se pare foarte bine pentru că ai timp să reacţionezi în caz că ceva nu e în regulă. Partea interesantă aici începe. A doua zi după efectuarea plăţii rezervarea a fost anulată(nu ştiu din ce motive). Cei de la housetrip au oferit alternative dar niciuna nu a fost viabilă aşa că am cerut refund. Dar banii nu îi primeşti înapoi imediat ci după câteva zile. Asta poate să încurce serios planurile având în vedere că vorbim de toată suma. 

Am continuat să trimit email-uri până în momentul în care am găsit un apartament decent liber. În proporţie de peste 95% cred că locaţia era ocupată. Aşadar cu vreo 2 zile întârziere faţă de data planificată iniţial ne-am pus la drum. Am urcat pe autostrada A1 lângă Timişoara şi ne-am dat jos cu vreo 10 kilometri înainte de Brela. Surprizele legate de cazare nu s-au oprit aici pentru că apartamentul promis nouă a fost dat iar noi ne-am trezit într-un studio pentru 4 nopţi urmând să ne mutăm în timpul şederii. Mi s-a părut complet neserioasă abordarea dar nici nu prea aveam chef să caut în altă parte. Pe lângă toată nebunia cu cazarea nici internetul nu a funcţionat iar asta ne-a blocat planurile.

Nu prea am planificat eu multe concedii dar scurta experienţă îmi lasă un gust amar. E pur şi simplu prea multă bătaie de cap cu toată această căutare. Există tot felul de site-uri dar parcă nici unul nu-i complet şi orientat în totalitate către client. Cele mai multe unităţi de cazare le găseşti pe brela.com dar e nevoie să le iei la rând şi să trimiţi email-uri la fiecare. Poţi şi suna dar nu prea garantează nimeni că va răspunde cineva care ştie puţină engleză. Mai aştept să crească Patricia şi probabil că o să încerc varianta camping-ului. E şi mai ieftină şi astfel îţi permiţi să stai mai mult timp.

Brela este o localitate situată între Marea Adriatică şi muntele Biokovo(al doilea ca mărime din Croaţia). E un oraşel cochet dar pare oarecum blocat între mare si munte. Accesul de la autostradă până aici se face printr-un tunel pentru a cărei traversare trebuie plătit 2.5 Euro. În timpul celor 6 zile cât am stat aici am făcut câteva ture scurte cu bicicleta iar în rest baie în mare şi la prânz am încercat marea majoritate a restaurantelor. 

Primul traseu de bicicletă a presupus abordarea şoselei către Split iar la câţiva kilometri după Brela am cotit pe un drum neasfaltat în direcţie inversă. Am dat de un indicator care spunea că primele drumuri pe coasta dalmată au fost făcute sub directa conducere a generalului Marmont pe vremea lui Napoleon. Până în acel moment nu existau practic drumuri în Dalmaţia. La fel cum austriecii au construit infrastructura prin Banat se pare că şi pe aici au trecut francezii care au dezvoltat zona construind primele drumuri. Zona e foarte aridă şi calcaroasă neexistând practic izvoare. Rueşesc şi pe aici să intru într-o zonă în care sunt nevoit să iau bicicleta pe sus o bună bucată. Apa din cele 2 bidoane ce le aveam la mine a ajuns să fie numai bună pentru făcut un ceai într-o perioadă foarte scurtă. O cu totul altfel de experinţă decât cele obişnuite în care am acces la apa mult mai uşor. Plănuiam şi un traseu de hiking dar a fost mult prea cald pentru aşa ceva.

O a doua tură de bicicletă m-a împins în jos până spre Makarska urmând zecile de mici plaje iar la întoarcere am revenit printr-o căţărare până la poalele muntelui Biokovo acolo unde se găseşte un sătuc numit Bast undeva în apropiere de ieşirea din tunel.

În cea de a treia tură am mers dealungul celebrei Punta Rata, am trecut de zona amenajată, şi am continuat pe curbă de nivel atât cât mi-a permis cărarea ce şerpuia dealungul coastei. E foarte interesant să vezi că există oameni care vin cu barca în bay-urile micuţe şi izolate situate la kilometri buni de plajele amenajate şi care stau de unii singuri fără a fi deranjaţi de îngrămădeala de pe plajele amenajate. Se pare că şi în “sportul” ăsta al lenevitului şi bălăcitului la malul mării există un curent mainstream dar şi unul ezoteric.

Restaurantele mi-au plăcut în mod special pentru că aveau mâncare foarte gustoasă, nu foarte scumpă iar de cele mai multe ori ofereau din partea casei fie un ştamăl de răchie, fie o clătită cu îngheţată iar ospătarii erau foarte atenţi şi cu zămbetul pe buze.

Plajele sunt umbrite până spre orele prânzului fiind numeroase, nu foarte lungi şi nici aglomerate, înşirate pe kilometri întregi fiind acoperite cu pietriş. Amatorii de nisip nu prea au ce căuta pe aici. Culoarea apei e albastră-verzuie dar asta depinde mult şi de vreme.

Una peste alta zona e foarte frumoasă şi spectaculoasă fiind o combinaţie de munte/mare cum nu găseşti în foarte multe locuri. De fapt acesta a fost şi motivul pentru care am ales Brela încă de la început. Dacă găsirea cazării ar fi fost mai simplă şi dacă nu era nici aşa de cald probabil ieşea şi mai bine. Sfârşitul de august începutul de septembrie cred că ar rezolva ambele probleme iar preţul cu siguranţă e şi mai mic faţă de perioada de vârf.

Comments

comments

Leave a Reply